Analfabetia de miercuri dimineata

Posted in 112 on March 28th, 2012 by Mihnea

Ca oricarui militian, lui Ovidiu Cucu ii place sa intocmeasca liste: liste cu norme, liste cu abateri de la norme, liste cu sanctiuni de aplicat pentru abateri de la norme, liste cu sanctionati si sanctionabili etc. De asemenea, e ferm convins ca odata intocmita, o lista trebuie lasata asa cum e; orice manipulare de lista il scoate din ale lui. Astazi el s-a decis sa redacteze o lista cu fruntasi in ale programarii si s-o posteze la avizierul ograzii, ca material de studiu pentru membrii Uniunii Tineretului Codexpert.

Ce e insa cu adevarat interesant e modul in care a luat nastere aceasta pornire. Ovidiu marturiseste ca ideea rabojului i-a venit citind o lista asemanatoare pe site-ul lec-academy.ro, un colt de internet unde niste tutorialisti intreprinzatori isi propun sa ne lumineze zilnic cu vorbe sau imagini din programare sau Microsoft Office. Sa spicuim, dara, din lista celor mai importanti 20 de programatori ai tuturor timpurilor in viziunea extrem de relevanta a acestor antrenori de secretare:

Pe primul loc este Tim Berners-Lee, care “a fost clasat pe locul ntai […] in lista Telegraph a celor 100 de marii genii.”

Ne bucura nespus sa-l vedem pe 2 pe marele programator Matt Mullenweg. Cum, nu stiti cine e Matt? E ala care a facut WordPress.

Urmeaza Larry Page care e “top 27 cei mai bogat miliardari”, precum si colegul sau Sergey, care este “top 28 cei mai bogat miliardari”.

Despre Linus Torvalds aflam ca “exista mii de variante / distributiile de servere de web Linux si multe ruleaza pe el“. Deci Linux ruleaza pe el Linux, sau pe el Linus?

Dennis Ritchie este “creatocul limbajului C si un mare dezvoltator a sistemului de operare UNIX”.

Brian Kernighan este “autorul a mai multe programe UNIX”. Sigur, orice student de la orice facultate de calculatoare este autorul “a mai multe” programe UNIX, ca doar e cursul ala de SO unde te chinuie cu asa ceva, deci locul asta ar trebui impartit de Brian cu toti studentii din toate timpurile. Cel putin eu asta inteleg din epifatul tutorialistilor.

Ken Thompson este “un pionier american in informatica, si a ajutat la crearea limbaj de programare B”. Redactorul a fost si el un mare pionier, motiv pentru care a petrecut mai mult timp la muncile patriotice decit in clasa. Asa se explica de ce nu stie cum se declina “limbaj”.

Rasmus Lerdorf “a autorizat primele 2 versiuni de PHP, si apoi a contribuit la dezvoltarea celor mai recente ale PHP. Astazi, PHP ruleaza peste 34% dintre site-urile online“. Sint curios ce cuvint era in original in engleza, de a tradus Google “autorizat”. De asemenea, daca s-ar fi pus si site-urile offline pe care ruleaza “cele mai recente PHP”, cred ca procentul ala ar fi depasit 100%.

Ca sa nu se simta singur Matt Mullenweg in lista (ala care a scris WordPress, in caz ca ati uitat deja cine e), il avem ceva mai jos si pe celebrul programator Jason Fried, a carui contributie la propasirea omenirii este un site ce “contine unele aplicatii web uimitoare“.

Alan Cooper “este numit parintele Visual Basic, deai mare parte din munca pentru Visual Basic a fost realizata de grupul intern de la Microsoft”. Chiar daca n-a muncit, aparent a fost facut parinte pentru ca “a contribuit la interfata grafica pentru sistemul API“. In caz ca nu stiti, interfata grafica pentru sistemul API este folosita pentru a realiza interfete GUI de urmarit IP-uri.

Larry Wall este S.A. Societate pe actiuni? Silviu Ardelean?

John Resig completeaza constelatia frecatorilor de text din care mai fac parte Matt Mullenweg (ala cu WordPress) si Jason Fried (ala cu site-ul de site-uri). Asta a facut jQuery, dar nu s-a multumit cu atit: el este si blogger.

Guido van Rossum este “autorul limbajul de programare Python”.

Daca vreti sa invatati programare de la oamenii care au intocmit aceasta lista, ii puteti contacta la office@leconline.ro sau direct la sediul din Strada Frumoasa. Frumoasa, da’ proasta.

PS: in ochii albastri ai lui Ovidiu, lista comite o mare nedreptate istorica omitind s-o includa pe Grace Hopper, un fel de Amelia Earhart a programarii. Chestia asta zdruncina tot fundamentul moral pe care este cladit demersul tutorialistic, deci ar fi bine sa nu-i dati crezare si sa folositi in schimb Lista lui Ovidiu cind simtiti nevoia sa va inchinati si nu stiti cui.

 

Tags: , , , , , , , , , , , ,

Amintiri din copilarie

Posted in Regula 0 on March 20th, 2012 by Mihnea

De cind minerul Silviu Ardelean a cazut din gratiile multinationalei emblematice si s-a vazut obligat sa-si ia tirnacop cu garbage collection, a lasat-o mai usor si cu “acting into a C++ Romanian programming community called CODEXPERT”. Desi ograda n-a dus lipsa de rataciti a caror retardare ar fi putut rezona cu prostia lui pentru a da nastere unei explozii de bucurie in sufletele cautatorilor de amuzament facil (de exemplu ala suparat pe assert), oportunitatile au venit si au trecut fara ca minerul sa faca vreo propunere. Totusi, nu e totul pierdut: ortacul are si twitter, unde mai scapa din cind in cind cite un link la chestii care-l umplu de mirare (pentru ca nu le intelege) sau un citat care l-a impresionat.

Ciripeala de azi continua o tema inceputa cu mult timp in urma prin celebrul “psychologists say“; o sa vi-l arat imediat si probabil il veti recunoaste, pentru ca este folosit de multi prosti pentru a-si justifica prostia. Ne putem doar inchipui extazul care l-a cuprins pe miner cind a vazut ca insusi marele Albert Einstein i-a lasat peste veacuri un mesaj de imbarbatare care confirma faptul ca nu-i nimic in neregula cu el si ca haterii n-au dreptate:

A person who never made a mistake never tried anything new.

Sigur, ne-am putea lega de faptul ca de la “a mistake” pina la colectia de imbecilitati consemnate de letopisetul nostru este o distanta pe care s-ar putea ca Al sa nu vrea s-o acopere cu remarca lui, sau ca nu poti pretinde ca programarea e “something new” si in acelasi timp sa scrii pe linkedin ca ai 10 ani de experienta. Nu are rost insa sa zabovim mult pe astfel de argumente, pentru ca voi le stiti deja, iar el nu le intelege (mai ales ca acum il are si pe Einstein de partea lui). In schimb, o sa fac ca-n Greuceanu, propunind sa ne duelam in citate. In coltul meu va sta John Holt cu o poveste din copilaria lui Silviu:

One day, in room period, I asked the children to write on paper certain words that I had showed them, and then write what these would look like if seen in a mirror. First I wrote CAT. Silviu wrote CAt. It didn’t trouble him that two letters were capitals and one lowercase – if he noticed it at all. He assumed that seen in a mirror the order of letters would be reversed, so he wrote TaC. The lowercase t became capital; the A became lower case. The next word was BIRD. He completely forgot what he had just done – about reversing the order of the letters. This time he assumed that the trick was to write each letter backwards, while keeping them in the original order. On his paper he had written BIrD. He reversed the B correctly, wrote the I, then looked at the lowercase r, which must have looked to him like an upside down L, decided, “I must turn this right side up,” and wrote L. Then he decided that the letters B and D should not be reversed, so his final answer was BILD.

Sper ca acum intelegeti cum ii vin ideile alea cu inlocuit enum-urile cu vectori. Mai departe ni se explica de ce reactioneaza cum reactioneaza cind ii spui ca a gresit:

This child must be right. He cannot bear to be wrong, or even to imagine that he might be wrong. When he is wrong, as he often is, the only thing to do is to forget it as quickly as possible. Naturally he will not tell himself that he is wrong, it is bad enough when others tell him. When he is told to do something, he does it quickly and fearfully, hands it to some higher authority, and awaits the magic word right or wrong. If the word is right, he does not have to think about that problem anymore; if the word is wrong, he does not want to, cannot bring himself to think about it.

Si acum despre raspunsurile aprobatoare si propunerile suplimentare din thread-urile in care s-a dat deja raspunsul corect:

This fear leads him to other strategies. He knows that in a recitation period the teacher’s attention is divided among twenty students. He also knows the teacher’s strategy of asking questions of students who seem confused, or not paying attention. He therefore feels safe waving his hand in the air, as if he were bursting to tell the answer, whether he really knows it or not. This is his safe way of telling me that he, at least, knows all about whatever is going on in class. When someone else answers correctly, he nods his head in emphatic agreement. Sometimes he even adds a comment, though his expression and tone of voice show that he feels this is risky. It is also interesting to note that he does not raise his hand unless there are at least half a dozen other hands up.

Atit.

 

 

Tags: , , , , , , ,

Invatati, Invatati, Invatati

Posted in Premiul n00bel, Regula 0, Slagare internationale on January 5th, 2012 by Mihnea

Sper ca sinteti abonati la lista de lecturi obligatorii a Partidului Codexpert Roman, unde muezinii Bancila si Cucu sufla zilnic in trompeta uzinei pentru a culturaliza masele de codexperti. Daca nu ati aderat inca, voi incerca sa va conving acum s-o faceti, prezentind citeva din recomandarile publicate de catre Primi Inter Pares.

In primul rind, ne este dat un link catre un articol in care Raymond Chen povesteste despre un asa-zis “for-if anti-pattern”. Imi pot inchipui cum formatorii de opinie din Codexpertia au schitat un zimbet condescendent dar incredul citind despre tendintele unora de a lua la rind elementele din directoare sau hash map-uri in cautarea unei valori. Cu certitudine nici cel mai prost aspirant nu ar scrie asemenea cod, nu? NU?

Ma rog, in asteptarea momentului in care Silviu va face apel la Regula 0 si Cucu il va bana pe Raymond Chen de pe codexpert, sa ne indreptam atentia spre o noua propunere din categoria Radio Erevan: [WinAPI] Cum aflu frecventa procesorului? Dupa cum ne-a obisnuit, sectoristul iscoditor nu se multumeste sa-si raspunda la intrebari cu un simplu “nu stiu”, ci insista sa ne demonstreze prin cod ca habar n-are. Prima metoda expusa de dinsul, in legatura cu care avea nedumeriri si acum 9 ani, nu reuseste sa ne dea valoarea exacta, dar se apropie. A doua metoda are avantajul de a fi mai “simpla”, dar din pacate are si un dezavantaj: returneaza tot timpul 0. Unii cititori vor spune ca decit gresit, mai bine deloc, insa altii vor sustine ca dimpotriva, mai bine ceva decit nimic. Gardianul Ovidiu lasa aceasta decizie de ordin filosofic la alegerea ta.

Si cum fara norme de buna purtare n-am putea face nimic pe lumea asta, ultimul imbold muncitoresc ne trimite la un articol in care Danny Kalev ne spune cum putem determina cu usurinta daca stim sa programam. Pe Danny l-am cunoscut intr-un episod anterior, in care ne arata ca nu stie ce face header-ul iosfwd, desi in CV se jura ca a fost baiat de comitet C++. De data asta el isi ia si mai in serios rolul de chibit, spunindu-ne ca n-ai voie sa faci clase cu mai mult de 8 metode publice, dind si exemplul std::string, care in opinia sa este de mare cacat si ar fi trebuit spart in mai multe clase care sa deriveze unele din altele. De asemenea, n-ai voie sa folosesti propriile containere in loc de std::map sau std::vector, deoarece Danny a citit pe Internet ca ce ni-i dat in STL este thread-safe si imbatabil ca performanta. Sigur, nu conteaza ca nu le poti folosi in interfata unui LIB/DLL/SO, ca majoritatea fac o alocare per element si se tiriie ingrozitor din cauza asta, ca poate ai nevoie sa fie lock-free, sau alte astfel de lucruri care ii preocupa doar pe inferiorii care scriu cod. In capul lui Danny conteaza ca au rvalue references, pentru a se comporta optim intr-o serie de cazuri in care oricum n-ar fi trebuit sa ajungi. Danny n-are timp sa scrie cod, e prea ocupat sa scrie pilde. A da, si n-aveti voie cu pointeri; daca ar fi dupa Danny, s-ar scoate de tot pointerii din limbaj si s-ar inlocui cu tipuri clasice, de exemplu vectori sau structuri.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

De Sezon

Posted in Regula 0, Stand-up philosophy on December 25th, 2011 by Mihnea

A venit iar vremea retrospectivelor. Faptul ca Pamintul a mai dat o tura in jurul Soarelui de la ultima recapitulare transforma fiece cetatean intr-un Captain Hindsight inarmat cu concluzii, rezolutii si linii care se cer trase. Clisma de sfirsit de an pune punct Trecutului si-l pregateste pe om pentru Viitor.

Pai daca-i vorba de catharsis, catharsis sa fie. Oricum, nu pot rupe tacerea stinjenitoare ce se lasase pe-aci cu un articol despre micile scapari ale vreunui miner sau retorica mefecista a vreunui militian. Nu. Voi arunca o privire patrunzatoare asupra evenimentelor din 2011 si voi decerna premiile si calificativele meritate de catre fiecare entitate implicata. Deci:

Muie Silviu Ardelean

Pentru ca merita.

Muie Codexpert

Aceasta muie se confera pentru inca un an de dezinformat incepatorii, raspindit semi-adevaruri despre programare si dezvoltat un mediu dulceag-caldut in care minerii mici sa poata ecloza, iar cei mari sa poata creste si mai mari si improsca internetul cu puroiul lor cranian. Se acorda si premiul special Radio Erevan pentru efortul Gardianului Ovidiu de a-si pune Intrebarile Frecvente pe care nu le intreaba nimeni.

Muie Apple

Anul asta s-a lansat XCode 4, care e si mai abject decit 3. Fanboii l-au laudat pentru ca seamana mult mai bine cu iTunes si iti zice ce face intr-un control ce aduce a LCD. Intr-adevar, de mic imi doream ca IDE-ul meu sa semene cu un casetofon de masina. In continuare nu poti naviga intre surse cu tastele, crapa de 2-3 ori pe zi, refuza ocazional sa vorbeasca cu telefonul si trebuie sa restartezi tot, se sperie daca vede provisioning profiles facute de 3 etc.

Muie Google si Samsung

In programare exista un semn universal recunoscut al esecului absolut: sa incerci sa faci ceva ce au facut Apple si sa-ti iasa mai prost. Acest semn era prezis prin carti, dar pina de curind nimeni nu reusise sa atinga nivelul necesar de prostie. Google au ridicat manusa si au adus pe lume sistemul de operare Android.

Experienta dezvoltarii pentru Android face ca programarea pe iOS sa para un masaj erotic prestat de Scarlett Johansson. Nu numai ca pe Android trebuie sa scrii Java, acest limbaj conceput de si pentru copiii cu sindromul Down rezultati din relatiile incestuoase intre pigmei retardati; actul creator se petrece in Eclipse, un fel de editor de text care stie vag ca lucrezi la un proiect compus din mai multe fisiere, dar nu e niciodata sigur care sint fisierele alea, ce sa faca ca sa le compileze si cind.

Peste Eclipse vine Android SDK care este compus dintr-un emulator inutilizabil de incet si un plugin de Eclipse care la fiecare linie de cod da cu zarul sa vada daca sa crape sau nu, si in majoritatea cazurilor pierde. Au fost zile in care Eclipse a crapat de 20-30 de ori, fara a incerca lucruri avansate gen adaugat fisiere noi in proiect sau debug. Uneori cind il repornesti dupa ce crapa refuza sa compileze proiectul, spunind ca nu mai gaseste SDK-ul, ca unknown type java.lang.Object si alte d-astea. Atunci il mai restartezi de citeva ori, ca pina la urma o ia.

Lasind la o parte micile scapari ale mediului de dezvoltare, API-ul Android e facut de niste imbecili colosali. De exemplu, proprietatile si layout-ul controalelor se definesc in niste XML-uri. Unele chestii se pot seta si din cod, dar majoritatea nu, asa ca daca vrei sa faci chestii la runtime, Google iti recomanda sa sugi pula. Nimic nu e unde te astepti sa fie, dar nu pentru ca ar fi intr-un alt loc, ci pentru ca pur si simplu nu exista. Update-urile minore, de exemplu de la 3.1 la 3.2, iti distrug aplicatia pentru ca nimic nu mai merge ca inainte. Pentru a te ajuta sa suporti versiuni multiple, aplicatia iti crapa daca pui in XML-urle pulii ceva ce nu exista in versiunea pe care rulezi; din cod ai putea detecta versiunea si lua atitudine, dar cum ziceam, de acolo n-ai acces la proprietatile care conteaza, deci sugi.

Android este open source, adica in loc sa faca ceva care sa mearga, au luat de pe net chestii scrise de altii, pe principiul ca daca sint pe net, sigur sint bune. Google, fiind un startup cu banii numarati, nu isi permite sa dezvolte un decoder video, de exemplu. E mult mai bine sa foloseasca la maxim potentialul unui alt produs al lor, care chiar merge, pentru a localiza cu precizie o pagina care contine cuvintele “video decoder” si a downloada ce cod se gaseste pe acolo. Da, mai crapa aplicatia sau tot device-ul cind se termina stream-ul, nu merg chestii de baza gen schimbat aspect ratio in timp ce cinta, iti ia 3 versiuni majore sa adaugi suport pentru stream-uri live etc.; dar ce alternative aveai? Google nu crede in reinventarea rotii, daca se gaseste deja pe net una patrata facuta de un mester faiantar.

La tot acest haos se adauga si producatorii de hardware, care customizeaza jegul in functie de bunul plac si posibilitatile siliconului propriu. Campionii sint Samsung, care par sa-si recruteze programatorii exclusiv din rindurile indienilor care liciteaza 5 dolari la orice proiect pe rentacoder. In momentul in care incerci sa faci un player video pe un device Samsung incepi sa-ti doresti bug-urile simple, cinstite, pe care le vedeai pe alte device-uri, gen butoane care uita ce imagini au cind schimbi orientarea, sau controale care isi uita pozitia cind apare tastatura on-screen.

Google e privit ca un fel de Mecca sau Mensa al tehnologiei, unde procesul de angajare permite accesul doar celor mai stralucite minti, unde lucreaza Knuth (ala care scrie carti pentru inaltat monitorul, ca sa prinda si minerii contextul), unde primesti mincare gratis la prinz si-ti cultivi creativitatea. De la astia te astepti sa inteleaga ca daca vrei un lucru, trebuie sa-l faci. Mi se strepezesc unghiile cind trebuie sa-i recunosc cite un merit lui Apple, dar aia si-au facut singuri software-ul si hardware-ul si merg. Au inteles chiar si ca daca vrei IDE, trebuie sa-ti faci, ca dejectiile open source existente sint inutile; asta nu le-a mai iesit si au ajuns tot la o dejectie, dar macar au incercat. Google au incercat sa faca din Linux, gstreamer si Eclipse bici. Firma de programatori web, ce sa le ceri?

Va dati seama cum era Chrome daca nu le facea Apple engine-ul de HTML?

Muie Microsoft

Acum vreo 9 ani, Microsoft au zis ca C++ nu-i mai satisface intelectual si ca daca totusi vrei din C++ UI mai smecher sau feature-uri gindite pentru aplicatii web (dar nu aplicatii web propriu-zise), trebuie sa folosesti noul si stralucitorul Managed C++. Viitorul fusese trasat.

Vreo 2 ani mai tirziu, putinii oameni care au folosit mizeria au aflat ca e cazul sa se reorienteze, caci Stapinirea a infierat Managed C++ ca “deprecated”. La  schimb a fost oferit C++/CLI, care e net superior. Asta chiar e viitorul, credeti-ne de data asta!

Anul asta, Microsoft a anulat viitorul si a declarat inceputul Renasterii C++. C++/CLI nu mai e bun, aplicatiile se vor scrie de acum incolo nativ, in C++. Nu mai poti sa deschizi o pagina de MSDN fara sa ti se spuna asta. Totusi, cind te uiti prin exemplele de cod, numai C++ nu vezi. De fapt este C++/CX, o noua muie data de Microsoft limbajului. Dar sa vedeti, de data asta nu e ca data trecuta. Nu, nu, nu, asta chiar e viitorul, juram pe rosu. Ce, am mai zis asta? De ce sa privim in trecut, cind avem atita viitor de construit? Voi investiti in scris cod C++/CX si faceti-va aplicatiile sa depinda de el, ca noi sigur nu ne razgindim CEL PUTIN un an de acum incolo. CEL PUTIN!

Pentru a completa jignirea, evanghelistii o tot baga p-aia cu “at the interface” sau “at the border”. Aparent, C++/CX trebuie folosit doar cind vrei sa vorbesti cu OS-ul, si poate fi izolat acolo. Intre 99% si 99.9999% din aplicatie (in functie de evanghelistul cu care vorbesti) poate fi scrisa in C++ normal, si doar foarte, foarte rar vei recurge la un virf de /CX, drept condiment. In realitate, se vor scurge tipuri gen String din C++/CX in restul aplicatiei, sau vei muri de plictiseala facind conversii peste tot. De asemenea, e posibil sa constati ca logica de UI reprezinta, totusi, un pic mai mult de 1% din codul aplicatiei. Aceste lucruri nu-i preocupa pe evanghelisti, pentru ca ei nu scriu cod si probabil nici n-au scris vreodata.

Muie Digital Video

Compresia video nu-i un subiect accesibil minerilor. Conceptual e o chestie simpla, dar in practica sint miliarde de detalii, scenarii, profile si alte mui, astfel incit dureaza ani intregi sa scrii un codec modern. Asta este, evident, o mare timpenie.

Minerii sint perseverenti. Daca nu-i lasi sa scrie codecuri, se vor apuca sa faca containere. In fiecare zi se gaseste cite un bou sa remarce ca toate containerele sint de cacat (ceea ce e adevarat) si sa-si faca propriul container, convins ca va rezolva toate problemele (ceea ce e jenant). Unii din astia capata avint si sustinere, si astfel apar chestii ca MKV.

Rezultatul este ca n-ai nici o sansa sa faci un program de cintat sau procesat video. Inainte de a putea sa decodezi primul frame, trebuie sa ajungi la el, desfacind containere care mai de care mai ridicole, produse de programe imbecile scrise de oameni cu interpretari foarte liberale ale standardelor si specificatiilor. Daca totusi reusesti sa ajungi la frame-uri, problema se repeta, doar ca sint si mai multe variabile si e infinit mai mult loc pentru interpretari, bug-uri si alte inovatii. Sigur, poti incerca sa folosesti o biblioteca, cum ziceam mai sus ca au facut Google, dar nu faci decit sa schimbi un cosmar cu altul.

Uneori, printre aceste cacaturi digitale se mai strecoara cite o relicva analogica, gen frame rate-ul de 29.(970029) din NTSC sau codurile de Widescreen Signaling. Nu v-as dori vreodata sa ajungeti sa cititi specificatii scrise de oameni crescuti printre osciloscoape si condensatori.

Muie C++

Anul asta a fost definitivat in sfirsit noul standard C++, prilej de mare bucurie pentru unele paturi sociale care nu se descurcau prea bine nici cu vechea forma a limbajului, dar care vor putea propune acum inlocuirea enum-urilor si cu lambda-uri, nu doar cu vectori si structuri. Cu tot efortul, limbajul tot nu are un ABI si tipurile din STL tot nu pot fi folosite intr-un lib sau intr-o interfata. E induiosator cum se lauda Bjarne ca C++ este un limbaj excelent pentru construit biblioteci, dar eu cred ca e putin penibil ca nu poti distribui bibliotecile alea in forma binara. Uneori am impresia ca lumea e formata doar din freetarzi si ca e un grav faux pas sa afirmi ca vrei sa cistigi bani programind.

Din cauza ca nu exista ABI, exista COM. Din cauza ca COM este oribil si greoi, se nasc jeguri ca C++/CX.

Muie 2011

Tendintele continua: e din ce in ce mai greu sa programezi ceva, pentru ca OS-urile, bibliotecile, IDE-urile si limbajele ti se opun mai indirjit ca niciodata. De aceea, 2011 merita multa muie.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mineguru

Posted in Codare cu premeditare, Premiul n00bel on October 18th, 2011 by Mihnea

Dupa cum remarcam intr-un comentariu anterior, minerul si-a luat putin din pila articolul ala copiat de pe codeguru si l-a pus pe codeguru. Citind el ce i-am zis despre functia imaginara snwprintf() si alte aberatii, a schimbat placa si n-a mai incercat sa fie cross-platform, ci a incercat sa fie cross-character set. Problema de pornire s-a schimbat peste noapte si a devenit:

The writing of this buffer was done using: vswprintf(). As we know, this function is unsafe and is not recommended.

Iar solutia ar fi:

#if defined(UNICODE) || defined(_UNICODE)  
#define usprintf(x, ...) \
   _snwprintf(x, _countof(x)-1, ##__VA_ARGS__); \
   x[_countof(x)-1] = 0
#else
#define usprintf(x, ...) \
   _snprintf(x, _countof(x)-1, ##__VA_ARGS__); \
   x[_countof(x)-1] = 0
#endif

Lasind la o parte faptul ca n-a inteles cind i-am zis ca macro-urile cu mai multe statement-uri nu se scriu asa, trebuie sa ne intrebam totusi urmatoarele:

  • de ce e vswprintf() “unsafe”, si de ce e _snwprintf() mai “safe”?
  • cum inlocuiesti un apel la vswprintf(), care doreste un va_list, cu macro-ul ala imbecil?

Si daca trebuie sa ne intrebam, ne-am intrebat. Ortacul a facut greseala fatala de a posta pe un site unde nu poate sterge comentariile incomide. Veni si raspunsul:

Sorry, I’m not talking about vswprintf() versus _snwprintf(). I just decided to use one of these.

Ok, n-a inteles intrebarea, deoarece era pusa in limba lui Shakespeares si se referea la articolul lui, pe care doar l-a scris, nu l-a si citit. Am incercat o reformulare, pe care a inteles-o si a raspuns cu un copy/paste din MSDN urmat de propria concluzie:

“Using vsprintf, here is no way to limit the number of characters written, which means that code using this function is susceptible to buffer overruns. Use _vsnprintf instead, or call _vscprintf to determine how large a buffer is needed. Also, ensure that format is not a user-defined string. For more information, see Avoiding Buffer Overruns.” Same story with vswprintf().
http://msdn.microsoft.com/en-us/library/28d5ce15(v=VS.80).aspx

Priviti-l, stimati concetateni, in toata splendoarea lui. Acest cercopitec e atit de sigur pe el incit imi da condescendent si un link la MSDN pe care el nu l-a citit. I-am indicat gratios faptul ca o pula “same story”, asa ca a editat articolul, a pus swprintf() in loc de vswprintf() si a declarat:

The functions used in the macro (_snwprintf/_snprintf()) are not proper to replace functions like vswprintf() – this function has different count of mandatory parameters and uses a list of arguments parameter. Sorry, in article I mean swprintf() witch is unsafe. Thanks for observation.

Aha, doar ca nici vrajitoarea swprintf() nu e “unsafe”, dupa cum i-am explicat deja, dar a uitat; si dupa cum scrie in link-ul la care ma trimitea pe mine, pe care tot nu l-a citit. Silviu nu are nevoie de documentatie sau de realitate, el are 11 ani de experienta.

Va tin la curent pe masura ce-si editeaza articolul si-si fabrica noi justificari, ca in vremurile bune. Sper ca se va incheia triumfal cu Bancila sau Cucu (care sint moderatori pe site-ul ala de tutorialisti indieni) operind “small cosmetics” asupra comentariilor mele.

 

Tags: , , , , , , , , , , ,

Forum

Posted in Stand-up philosophy on August 15th, 2011 by Mihnea


Avem forum la http://standupprogramming.com/autobaza/. Si ca orice demers respectabil, avem si un manifest. Cu placere.

Tags: , , , , ,

Mineru-si schimba jobul, dar naravul ba

Posted in Codare cu premeditare on July 18th, 2011 by Mihnea

Mi s-a facut observatie ca n-am analizat obiectiv codul minerului din articolul mentionat anterior. Cind i-am corectat lucrarea i-am dat direct doi pentru copiat, n-am gasit de cuviinta sa ma uit cu atentie la partea originala, ca oricum nu prea mai aveam de unde sa-i scad din nota. Gresit! Iar pierdeam una din ocaziile (deloc rare, ce-i drept) in care 4 linii de cod contin mai multe greseli decit litere.

Sa  privim, deci, ce solutie propune Silviu pentru spinoasa problema a buffer overflow-ului:

#ifdef _WIN32
   #define usprintf(x, ...) _snwprintf(x, _countof(x) - 1, ##__VA_ARGS__); x[_countof(x)-1] = 0
#else
   #define usprintf(x, ...) snwprintf(x, _countof(x) - 1, ##__VA_ARGS__); x[_countof(x)-1] = 0
#endif

Ce ne izbeste din prima e o mare surpriza: Silviu stie ca _snprintf() din VC++ nu pune 0 la sfirsitul buffer-ului daca n-are loc! Nu v-ati fi asteptat, nu? Valea Jiului, always surprising! Ei bine, nu va grabiti cu laudele. Eu nu cred minerul a dezvoltat aceasta solutie cu de la sine putere.

In primul rind, problema pe care incearca el s-o rezolve nu exista. Pentru wide char ai swprintf(), care ia si capacitatea buffer-ului, exista pe toate compilatoarele din era noastra si pune si 0 la sfirsit tot timpul. VC++ are mici dubii legate de prototipul ei in C, dar nu si in C++, deci abatajul nu ar fi afectat. Orice om normal ar fi folosit functia aia si gata. In schimb, Capitanul Copypaste a vazut pe undeva pe net sau in proiectul la care lucreaza urmatorul fragment care “rezolva” problema lipsei varului snprintf() din VC++:

#ifdef _WIN32
   #define cevaprintf(x, ...) _snprintf(x, sizeof(x) - 1, ##__VA_ARGS__); x[sizeof(x)-1] = 0
#else
   #define cevaprintf(x, ...) snprintf(x, sizeof(x) - 1, ##__VA_ARGS__); x[sizeof(x)-1] = 0
#endif

Nici ala care a facut chestia asta nu e foarte breaz, dar n-ar fi prima data cind minerul se inspira de la un alt bou. Oricum, ce e important e ca Silviu a luat codul asta, a pus “w” acolo ca sa fie Unicode si a schimbat sizeof() cu _countof() ca i-am zis noi mai demult de chestia asta. Doar ca:

  • snwprintf() nu prea exista (cica ar fi prin Borland, daca intereseaza pe cineva asemenea relicve). Ca si data trecuta cind a scris cod “cross-platform”, ortacul nu s-a ostenit sa vada daca ce a debitat in a doua ramura a #ifdef-ului chiar se compileaza.
  • _countof() nu exista decit in VC++. Da, se poate copia printr-un header si folosi si-n alte compilatoare, dar minerul nu stie asta.
  • nu asa se fac macro-uri compuse din mai multe instructiuni. Astept cu interes sa scrie un coleg de-al lui if(cacat) usprintf(ceva); else usprintf(altceva); si sa se intrebe de ce nu se compileaza.
  • snprintf() pune singur 0 la sfirsit tot timpul, nu-i nevoie de lucru manual. Ipoteticul snwprintf(), numit in realitate swprintf(), face si el acelasi lucru. Dar ma rog, cum am stabilit deja, daca stii de swprintf() nu mai faci deloc cacaturile astea.
  • daca ar fi sa fim pedantici, ne-am lega de faptul ca # trebuie sa fie tot timpul pe prima coloana, nu ai voie sa pui tab-uri in fata lui. Din nefericire compilatoarele sint indulgente in problema asta.
  • nu vad de ce ai vrea sa chemi tu sizeof() sau _countof() pentru utilizatorul macro-ului. Poate ca sa te asiguri ca respectivul utilizator nu poate folosi ce-ai facut daca are un pointer chior, chiar daca stie capacitatea array-ului la care pointeaza.
  • nu vad de ce ai face chestia asta ca macro, in loc sa faci o functie ordinara, care ar merge si cind nu folosesti ultimul racnet de compilator cu suport pentru macro-uri variadice, n-ar avea probleme fara acolade etc.; evident, asta presupunind ca n-ar exista deja functia aia.

Misto e ca de data asta Silviu nu poate baga scuza aia imbecila cu “e cod didactic, nu trebuie sa mearga”. Conform spuselor lui, asta e cod pe care l-a scris in aplicatia pe care o distruge pe bani la Saguaro. Muie Silviu!

PS: Bonus story.

 

Tags: , , , , , , ,

Cele doua fete ale tirnacopului

Posted in Regula 0 on July 16th, 2011 by Mihnea

As vrea sa facem un exercitiu de imaginatie: inchipuiti-va Liceul de Informatica din Hunedoara intr-o dimineata de vara tirzie, la sfirsitul lui August 1999. E vacanta si liceul ar trebui sa fie pustiu, dar azi nu e, pentru ca a inceput a doua sesiune de bacalaureat. Alegeti o materie la intimplare – sa spunem informatica (merge si romana). Intrati cu ochiul mintii intr-una din salile de clasa si umpleti-va plaminii cu atmosfera de examen: susoteli, fituici, profesori care scriu rezolvarile pe tabla, elevi care se duc la celelalte sali sa vada daca acolo “s-a rezolvat subiectul 2”. Un singur om sta aplecat asupra foii sale, concentrat, superior, sclipitor, dar vizibil deranjat de forfota din jurul sau. Toti incearca sa copieze de la el, iar lui ii este din ce in ce mai greu sa ignore aceste agresiuni. Acest om este Silviu Ardelean.

Silviu se jura ca asa a fost. Saptamina trecuta a fost Sarbatoarea Bacalaureatului in Calendarul Datatorilor Cu Parerea si nu putea sa lipseasca tocmai el de la festivitati, asa ca a tinut sa-si proclame admiratia fata de camerele lui Funeriu si “adevarul, normalitatea, lucrurile frumoase, realitatea” pe care acestea le-au adus in viata romanilor. Noi am avea totusi niste obiectii…

La doar patru zile dupa ce l-a batut incurajator pe spate pe Funeriu, Silviu a decis ca a sosit timpul pentru a pune inca o data umarul la progresul programarologiei, asa ca a publicat un tratat despre functia _chkstk(). Articolul incepe in felul urmator:

A process starts with a fixed stack space. The top of a stack is pointed to by the ESP register (Extended Stack Pointer) and this is a decrementing pointer.

E ceva dubios aici, nu? Exprimarea curata, informatiile corecte, mentionarea cuvintului “registru” – toate acestea ii dau cititorului fidel un sentiment de alienare si-l fac sa verifice textul din address bar. Am intrat cumva din greseala pe o alta pagina? Nu, adresa e corecta, deci citim mai departe:

This is in contrast with the heap that can theoretically grow to a limit of 4 GB.

This is in contrast with“? Pe bune, dupa “electric power manufacture base on water“, “I’m acting into a C++ Romanian programming community” si “it depends on your’s algorithmic intellection, cleverness“? Ajuns aici am simtit nevoia sa-l intreb pe Google ce parere are despre alfabetizarea subita a lui Silviu, iar el mi-a raspuns fara sa pregete cu acest link de la codeguru. Pai ce facem Silviu? Iar copiem? Iar ne inspiram? Ce-ar fi sa punem niste camere d-alea de supraveghere si la calculatorul tau, pentru ca “rigoarea inpusă în această sesiune de examene să fie un nou început”? (“Inpusa”, mai gunoiule?)

Sigur, articolul nu e copy/paste in intregime. Putem determina unde incep contributiile originale ale minerului urmarind momentele in care fata gramaticii se intuneca brusc:

If you have an infinite recursion then you will gate same stack overflow error

I have started the study of _chkstk() function in the moment when I got few bugs with crashes with some similarly details.

I stopped to some trace function calls and I studied deeply.

Observam ca lucrarea minerului se incheie cu o lista de referinte, din care lipseste insa tocmai thread-ul de pe codeguru din care s-a inspirat. Deci:

Incheiem cu cuvintele directoarei liceului unde zice Silviu ca au copiat altii dupa el (si nu ne putem abtine sa ne intrebam cit de prosti erau aia):

Un mare filosof spunea că numai prin educaţie se poate asigura dominaţia minţii peste întuneric. Educaţia de care au avut parte atâtea generaţii care au trecut pragul acestei şcoli a însemnat colaborare, comunicare şi dialog, a asigurat elevilor libertatea să se întrebe şi să ne întrebe.

Sau, mai direct, cum cintau rapsozii aventurile lui Silviu in Piata Universitatii:

Minerul isi construieste singur cerul.
Minerul din mici lampase lucitoare isi face luna, stele, soare la fel ca si un vrajitor.
Minerul c-o mana poate s-atinga cerul
Si poate-n noapte-ntotdeauna s-aprinda stelele si luna.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

Subapreciatul loc doi

Posted in Premiul n00bel, Regula 0 on May 12th, 2011 by Mihnea

Desi francezii s-au straduit in repetate rinduri (Agincourt, Maginot etc.) sa ne invete ca important e sa participi, nu sa cistigi, lumea sluta in care traim tine minte doar invingatorii si-i trece in uitare pe ocupantii locului doi. N-as vrea ca site-ul nostru sa fie partas la acest trend dezonorant. In Campionatul National de Tirnacop Viteza a existat si o medalie de argint si e de datoria noastra sa recunoastem si sa laudam efortul celorlalti participanti.

Sa fie clar: nimeni nu poate concura cu Silviu Ardelean. Finetea cu care roteste el tirnacopul din poignet nu are egal. Singurul om ce-l pune uneori in dificultate este viorel2005, dar doar in probele libere, caci stilul dadaistico-involuntar nu este apreciat de jurii in probele impuse, ca cele de azi. Totusi, in umbra (si in urma) marelui miner trudesc alti citiva codexperti si este nedrept sa le ignoram zbuciumul.

Dupa cum spunea colegu’ in articolul anterior, Silviu a ratat startul in cursa de 100 de metri Google. A recuperat pe parcurs, dar Marius Bancila a avut o prestatie buna, ce i-a asigurat medalia de argint:

Vad ca azi e ziua intrebarilor de interviu. Din ce am citit, se pare ca cea mai buna metoda e Hammering weight (sau popcount).

Link-ul dat de seful clasei duce la articolul din wikipedia despre Hamming weight. Hamming, hammer, tirnacop… in viltoarea competitiei e usor sa faci confuzii. E la fel de usor de inteles ca atunci cind te grabesti sa bagi in somaj butonul “I’m feeling lucky”, n-ai timp sa si citesti ce scrie in link-urile pe care le repeti. La Marius, Hamming weight, adica numarul de biti setati dintr-un sir binar, este cea mai buna metoda de a numara bitii setati dintr-un sir binar. Acest rationament este confirmat peste tot in lumea inconjuratoare. De exemplu, adunarea este cea mai buna metoda de a aduna numere.

Felicitari Marius!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Scoala ardeleana de aritmetica

Posted in 112, Premiul n00bel on April 12th, 2011 by Mihnea

Viata e grea in Valea Jiului. Intre o descindere in abataj si o incursiune horticola la Bucuresti nu-ti ramine mult timp pentru dezvoltare personala. Daca vrei sa-ti cultivi o pasiune, cum ar fi pescuitul, trebuie sa renunti la unele chestii mai putin importante, cum ar fi scoala primara. Tragedia devine evidenta abia cind destinul te forteaza sa dai pestele din mina pe programarea de pe gard si cei din jurul tau descopera ca ai lipsit cind s-a predat impartirea cu rest sau formarea pluralului.

In post-ul despre atoi-ul ortacului va ziceam, printre altele, despre pasiunea lui Silviu Ardelean pentru modulo. Un cititor vigilent a remarcat insa ca nu era prima data cind fostul viitor pescar rescria regulile aritmeticii. Intr-un thread de pe vremea cind Gardianul Ovidiu nu gasise inca un pretext pentru a denunta unilateral dialogul dintre mine si experti povesteam cum aplica Peter principiile programarii defensive:

int& operator[](unsigned int index)
{
    index = index % count();
    return m_elements[index];
}

Ce a inteles minerul din asta:

Totusi… ma intreb daca el a facut vreodata debug pe acest cod. Sincer, ma cam indoiesc, pentru ca atunci, ar fi constatat ca tot timpul elementul ar fi fost valoarea returnata de count() [datorita faptului ca index era mai mic decat aceasta valoare] si in mod normal, ultimul index al lui m_elements ar fi fost count() – 1. Pracic, se accesa un index inexistent ( valoarea returnata de count() ). Sau?

Deci in 2009, pe cind era expert de 8 ani in C++ ([1]), Silviu credea ca restul impartirii lui 4 la 9 este 9. In lumina acestor fapte, ne intrebam ce a vrut de fapt sa faca cu % 10 ala in implementarea lui de atoi(). Sau la implinirea a 10 ani de experienta a descoperit cum functioneaza de fapt modulo si s-a decis sa-l foloseasca si unde nu face nimic, sau a vrut ca atoi-ul lui sa creada ca toate cifrele sint 10. Sau?

Putin mai incolo in thread, insusi Gardianul Ovidiu incearca sa domoleasca zelul cu care minerul explica principiile de convietuire armonioasa cu sizeof (operatorul care returneaza lungimea array-urilor dinamice, daca tineti minte). Ovidiu intinde urmatoarea nada:

size_t v = 0;
while(v < sizeof(v++))
{
    printf("%u", v);
}

Silviu, cu pedala mintii la podea, raspunde:

Fara a rula, iti zic sigur ca va crapa la printf(), chiar daca pasezi “%d” sau “%d”. printf()-ul are limitele sale, ptr. tipuri simple (int, float, char, etc).
Pune std::cout in loc de printf() si nu mai crapa. Chiar afiseaza ok valorile lui v.

Mare atentie, Silviu, ca si pamintul are limitele sale, ca si printf(), si s-ar putea ca intr-o zi sa se surpe pur si simplu sub tine.

In incheierea paginii aflam ce l-a determinat pe Silviu sa schimbe undita cu calculatorul personal:

Daca as lucra intr-un domeniu embeded unde trebuie sa ma supun unor legi mai stricte, atunci las si de la mine. Din fericire doar mi-a mirosit cu ce se mananca si e putin porbabil sa activez vreo data intr-un astfel de domeniu. Acum 2 ani o firma vroia sa ma atraga pe o pozitie de team leader exact pe ceva “embeded” si le-am multumit frumos. Prefer creeativitatea si complexitatea specifica aplicatiilor ptr. PC.

Eu sper ca de fapt aia vroiau sa-l atraga pe Silviu intr-un beci la marginea orasului unde sa-i arate tot felul de pozitii si obiecte emdeduibile in cur. Altfel vreau sa-i cunosc, in primul rind ca sa nu-mi iau vreodata cuptor cu microunde programat de ei si in al doilea rind ca sa le ofer gratuit un abonament gold la RSS-ul site-ului nostru.

Silviu, mopul e la tine. Speram sa nu te dezminti nici de data asta si sa stergi macar “mica scapare” cu operatorul %. Adevaratul test de creativitate va fi insa la aia cu siguranta craparii, ca pe-acolo nu prea vad cum ai putea spala rusinea fara ajutorul mentorului tau (“few cosmetics”, sau?). Sper ca vei opta pentru o explicatie tehnica, cu cuvintele tale, a modului in care functioneaza functiile variadice si mintea minerului. Asta m-ar bucura cu adevarat.

Fig. 1: Silviu propune, codexpertii dau cu mopu'

 

PS: Avind in vedere ca am ris deja de multiple ori de faptul ca multinationala emblematica nu te-a mai dorit asa de tare cum o doreai tu pe ea, poti sa-ti actualizezi linkedin-ul ala, ca nu mai ai ce secret sa tii. In plus, ne-au zis noii tai colegi ca se intreaba daca ti-e rusine cu alegerea facuta, de nu vrei sa o impartasesti public, tu care in rest esti un om asa de deschis.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,