Window 8

Posted in Premiul n00bel, Slagare internationale, Stand-up philosophy on September 17th, 2011 by jos8cal

Dupa cum probabil stiti, Kanal 69 este in straie de sarbatoare. Mult tinut sub secret, parteneriatul dintre Microsoft si Budoar a fost facut in sfirsit public. Din partea celor doua companii au fost prezenti regizorul Herb Sutter, un om care nu a reusit in industria XXX in ciuda felului in care arata, si Titus Steel, un om care nu mai are nevoie de nici o introducere.

Impreuna au descins in a prezenta ultima coproductie Microsoft-Budoar si anume Window 8, un SF porno despre un sistem de operare hermafrodit. Titus Steel va juca rolul unui programator tinut ostatec intr-o celula cu un singur geam (geamurile overlapped au fost scoase pentru a creste gradul de dificultate al puzzle-ului), celula controlata in totalitate de acest OS. Cu amabilitatea lui Titus, redam mai jos un screenshot din Window 8 si in lateral poze de la eveniment.

Mersi Titus.

PS. La eveniment au participat si mineri. Intrebat de reporterul nostru ce parere are despre prezentarea Window 8, Silviu Ardelean ne-a marturisit:

“La fete apreciez în primul rând inteligenta si doar apoi frumusetea. Când stau de vorba cu cineva îmi dau seama de la primele cuvinte cu ce fel de fata am de-a face. Sunt un adept al relatiior stabile si nu-mi place sa fiu un aventurier. Apreciez fetele serioase care sunt alaturi de pritenul lor la bine si la greu, îl sprijina în activitatea profesionala, care au ambitie si planuri profesionale serioase si care nu se uita doar dupa baieti de bani gata. Inteligenta nu are pret si nu o are oricine.”

Tags: ,

Paricid

Posted in Premiul n00bel, Regula 0 on September 5th, 2011 by Mihnea

Cind s-a impleticit pentru prima oara pe usa staulului cu experti, minerul Silviu Ardelean avea casca in mina, lampasul stins si capul plecat. Inca nu se saturase sa-si tina atitudinea doar pentru el, nu se angajase la multinationala emblematica, nu fusese dat afara de la multinationala emblematica si nu-si pusese in semnatura dihotomii adinci. Multa vreme s-a multumit doar sa fie de acord cu post-urile altora si sa se gudure pe linga mai-marii locului. Flatati de faptul ca in sfirsit ii priveste si pe ei cineva de jos, mai-marii l-au luat sub obladuirea lor, l-au aparat de hateri, l-au ajutat cu “few cosmetics” – intr-un cuvint, l-au crescut. Si ce sa vezi: saminta de miner a prins puteri, si-a gasit o voce si acum se razvrateste impotriva expertilor folosind tocmai uneltele pe care ei l-au incurajat sa si le ascuta. Ce ironie!

Psychologists say ca era inevitabil ca relatia dintre militian si miner sa ajunga in acest punct: pina la urma minerul-fiu va dori s-o futa el pe programarea-mama si va incerca sa-l omoare pe militianului-tata pentru a inlatura concurenta. It’s science! A inceput subtil, cu cite o ridicare de glas pe alocuri, cite un comentariu aprobator-dar-nu-tocmai la un raspuns militienesc. Ortacul trebuia sa testeze intii terenul, nu putea sa dea buzna ca-n Piata Universitatii, caci se temea de pulanul pe care-l vazuse lovind nemilos in trecut.

Vazind ca pulanul sovaie, Silviu a trecut la atac, scolindu-l pe Ovidiu in problema STL-ulul:

– Clasele MFC sunt mai usor de folosit atunci cand se dezvolta variantele ANSI si UNICODE, zise Militianul.

– Te rog, detaliaza cu ce sunt mai usor de folosit, veni replica Minerului. Pana la urma, diferenta o faci din niste macro-uri pe care le poti aplica si sa faci distinctia std::string vs. std::wstring.

Militianul facu un pas in spate, dupa care continua:

– Alte functii STL “puternice” sunt rar folosite intr-o aplicatie MFC.

Minerul, simtind ca e sansa lui, se puse pe enumerat functiile pe care le foloseste zilnic cind optimizeaza cautarea i-urilor in std::map:

– Nu vad asta ca un argument si as venii cu cateva contra-exemple: for_each, find, count, search, copy, fill, merge si multe altele.

Pe la mijlocul discutiei pulanul devine semi-erect, asa ca Silviu se retrage temporar in diateza pasiv-agresiva:

Daca se doreste sa se poarte o discutie interesanta ar trebuii sa scoatem din ecuatie cuvintele subliniate si sa vorbim pro/contra celor doua librarii in contextul aplicatiilor Windows.

Obisnuit sa-i lase pe altii sa gindeasca in locul lui, a incercat chiar un link spectaculos de prost (chiar si pentru el), pe care Ovidiu l-a desfiintat prompt. Ca sa nu pice de prost, minerul a incercat sa rida si el de prostia link-ului pe care el l-a adus ca argument cu o gluma despre bac. Discutia a sucombat iar minerul a ramas cu pantalonii in vine si cu frica de castrare pulsindu-i dureros in virful tirnacopului.

O luna mai tirziu, Silviu a intrat iar peste Ovidiu in CDormitor cind stimabilul MFCist il lumina pe mesajflaviu in problema inchiderii si deschiderii ferestrelor. Ovidiu a incercat sa-i explice ca nu-i frumos sa se bage in treburile care se petrec in intimitate intre doi adulti. Minerul i-a tras-o insa previzibil, spunindu-i ca de fapt nu a vrut sa zica ce a crezut Ovidiu ca a zis. Militianul, ajuns la capatul rabdarilor, a decis ca-i timpul pentru o corectie:

Uite ce e, Silviu! Nu-mi place cand cineva “o intoarce ca la Ploiesti”.
Am mai mult respect pentru un “OK, sorry, am gresit (eu sau tastatura)” atunci cand cineva scoate un “porumbel”. I se poate intampla oricui, inclusiv mie.

Un singur lucru nu pricep: de ce s-a redenumit manevra clasica din “few cosmetics” in “intoarcere ca la Ploiesti”?

Cock-blocked pentru a doua oara, cind mama-programare era cracita si disponibila la doar citiva centimetri in fata lui? Nu inca, caci minerul mai are citeva trucuri in tolba sa, ca n-a dospit degeaba la loc caldut 4 ani sub protectia codexpertilor fruntasi. Stim cu totii ca in general se ajunge si-n cazul lui, dar de data asta se pare ca s-a ajuns deja:

PS. Ovidiu, e departe de mine gandul unui flame, dar cand spui “Nu, Silviu, nu neaparat” referitor la ce am citat ulterior cred ca te refereai la persoana mea iar mie astfel de lucruri imi sunt clare – deci nu am ce sa intorc. M-am jucat si eu cu CMultiDocTemplate.

Sa fie clar – lui ii este! Link-ul duce la celebrul “articol” despre serializarea in MDI in care minerul ne arata ca n-a inteles nimic din MDI, serializare, MFC etc. Deja m-am pierdut in straturile de ironie ale intregii situatii asa ca ma duc sa-mi iau niste popcorn si sa astept cu infrigurare episodul urmator al telenovelei.

 

Tags: , , , , , , , , , , , ,

Subapreciatul loc doi

Posted in Premiul n00bel, Regula 0 on May 12th, 2011 by Mihnea

Desi francezii s-au straduit in repetate rinduri (Agincourt, Maginot etc.) sa ne invete ca important e sa participi, nu sa cistigi, lumea sluta in care traim tine minte doar invingatorii si-i trece in uitare pe ocupantii locului doi. N-as vrea ca site-ul nostru sa fie partas la acest trend dezonorant. In Campionatul National de Tirnacop Viteza a existat si o medalie de argint si e de datoria noastra sa recunoastem si sa laudam efortul celorlalti participanti.

Sa fie clar: nimeni nu poate concura cu Silviu Ardelean. Finetea cu care roteste el tirnacopul din poignet nu are egal. Singurul om ce-l pune uneori in dificultate este viorel2005, dar doar in probele libere, caci stilul dadaistico-involuntar nu este apreciat de jurii in probele impuse, ca cele de azi. Totusi, in umbra (si in urma) marelui miner trudesc alti citiva codexperti si este nedrept sa le ignoram zbuciumul.

Dupa cum spunea colegu’ in articolul anterior, Silviu a ratat startul in cursa de 100 de metri Google. A recuperat pe parcurs, dar Marius Bancila a avut o prestatie buna, ce i-a asigurat medalia de argint:

Vad ca azi e ziua intrebarilor de interviu. Din ce am citit, se pare ca cea mai buna metoda e Hammering weight (sau popcount).

Link-ul dat de seful clasei duce la articolul din wikipedia despre Hamming weight. Hamming, hammer, tirnacop… in viltoarea competitiei e usor sa faci confuzii. E la fel de usor de inteles ca atunci cind te grabesti sa bagi in somaj butonul “I’m feeling lucky”, n-ai timp sa si citesti ce scrie in link-urile pe care le repeti. La Marius, Hamming weight, adica numarul de biti setati dintr-un sir binar, este cea mai buna metoda de a numara bitii setati dintr-un sir binar. Acest rationament este confirmat peste tot in lumea inconjuratoare. De exemplu, adunarea este cea mai buna metoda de a aduna numere.

Felicitari Marius!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Campionatul national de tirnacop viteza

Posted in Codare cu premeditare, Premiul n00bel on May 11th, 2011 by jos8cal

Azi in Codexpertia a avut loc Campionatul National de Tirnacop Viteza. Bineinteles nu a lipsit de la eveniment multiplul medaliat la sol, Silviu Ardelean HD nominalizat acum la sectiunea “Eu propun”.

Cum nu de mult timp a devenit somer in JAVA, el a tinut sa explice motivele pentru care tirnacopul l-a ales pe el si nu invers. Medaliat la sectiunea Un Certain Retard pentru inovatia adusa metodei aflarii numarului de bytes dintr-un fisier, premiat la sectiunea Facepalm D’or cu simularea functiei atoi() in timp patrat, Silviu a deschis prelegerea cu problema numararii bitilor 1 dintr-un numar.

Cu Silviu in mina, tirnacopul s-a pus pe treaba. Dupa o lovitura bine aplicata lui Google s-a si intrezarit raspunsul la problema minerului in link-ul 2 (ca primul link l-a luat Marius Bancila care a si apucat sa ia cuvintul inaintea lui la dezbatere, futu-i). Asa ca a copiat repede codul prin metoda clasica a schimbarii numelor de variabile si si-a deschis prelegerea cu clasicul “Eu plagiezEu propun

Eu propun o varianta mai clasica.

int counter(int nr)
{
   int i = 0;  

   while (0 != nr)
   {
    i += (nr & 1);
    nr >>= 1;
   }  

  return i;
}

Desi este o metoda clasica, ea nu e functionala si tinem sa precizam ca operatorul >> a fost inventat intr-o perioada neo-nazista, de unde probabil si tenta mai nationalista de a opera cu numere pozitive.

Ceva amuzant s-a intimplat in pauza prelegerii. Cineva a pus o intrebare care l-a facut pe Silviu sa priveasca in jur, pentru a gasi pe cineva pe care sa-l aprobe. Intrebarea a fost asta:

Intrebarea este cum apelez functia sum fara sa modific clasa A.

class A
{
   private:
      A(){};
      ~A(){};

   public:
      int sum(int a, int b){return a + b;}
};

Primul care s-a aventurat a propus un:

#define private public

moment in care Silviu a simtit cum se scutura de certitudinile vietii. Nedorind sa creada ca aceste doua cuvinte, public si privat, nu sint de fapt magico-atomice asa cum a invatat el la Hidrocentrala pe vremea cind era pasionat de apa si peste, el a pus compilatorul capra si i-a virit acest #define pe git, sa vada daca si inghite, nu doar provoaca.

Ca dupa orice finalizare, oboseala incepe sa-si spuna cuvintul si uitind ca a lasat in cod acel #define, el ne propune rezolvarea:

O varianta mai curata dar nu imaculata:

class B : public A
{
public:
   B() {}
   ~B() {}

   int sumX(int a1, int b1) {
      return sum(a1,b1);
      }
};

int main()
{
   B z;
   z.sumX(2,3);
}

Deci daca vrei sa apelezi o metoda dintr-o clasa care nu poate fi instantiata, poti “propune” compilatorului sa-i dai o clasa derivata care sa apeleze metoda clasei de baza. Poate cineva de acolo din cartile pe care le citeste Silviu ne poate ajuta cu un

#pragma eupropun

in fata manevrelor de acest gen.

Mai mult decit atit, Silviu a declarat oficial ca a fost pacalit cind a propus rezolvarea sa, deoarece Zlatomir s-a grabit sa raspunda primul si a introdus subversiv in discutie acel #define private public obligindu-l efectiv sa-l aduca cu copy/paste in codul sau. Daca nu exista acest Butterfly Effect, codul lui Silviu era bun. De fapt stai, nu codul initial linie cu linie, ci codul pe care Silviu nu l-a scris dar l-a Gindit si din pacate un mirsav i-a ghicit gindul si i-a sugerat la noi pe site EXACT la ce s-a gindit el initial, dar nu a scris. Intelegeti voi.

PS. Multumim corespondentului Felics aflat in Codexpertia pe durata CNTV.

Tags: , , , , , , , , , , , ,

Scoala ardeleana de aritmetica

Posted in 112, Premiul n00bel on April 12th, 2011 by Mihnea

Viata e grea in Valea Jiului. Intre o descindere in abataj si o incursiune horticola la Bucuresti nu-ti ramine mult timp pentru dezvoltare personala. Daca vrei sa-ti cultivi o pasiune, cum ar fi pescuitul, trebuie sa renunti la unele chestii mai putin importante, cum ar fi scoala primara. Tragedia devine evidenta abia cind destinul te forteaza sa dai pestele din mina pe programarea de pe gard si cei din jurul tau descopera ca ai lipsit cind s-a predat impartirea cu rest sau formarea pluralului.

In post-ul despre atoi-ul ortacului va ziceam, printre altele, despre pasiunea lui Silviu Ardelean pentru modulo. Un cititor vigilent a remarcat insa ca nu era prima data cind fostul viitor pescar rescria regulile aritmeticii. Intr-un thread de pe vremea cind Gardianul Ovidiu nu gasise inca un pretext pentru a denunta unilateral dialogul dintre mine si experti povesteam cum aplica Peter principiile programarii defensive:

int& operator[](unsigned int index)
{
    index = index % count();
    return m_elements[index];
}

Ce a inteles minerul din asta:

Totusi… ma intreb daca el a facut vreodata debug pe acest cod. Sincer, ma cam indoiesc, pentru ca atunci, ar fi constatat ca tot timpul elementul ar fi fost valoarea returnata de count() [datorita faptului ca index era mai mic decat aceasta valoare] si in mod normal, ultimul index al lui m_elements ar fi fost count() – 1. Pracic, se accesa un index inexistent ( valoarea returnata de count() ). Sau?

Deci in 2009, pe cind era expert de 8 ani in C++ ([1]), Silviu credea ca restul impartirii lui 4 la 9 este 9. In lumina acestor fapte, ne intrebam ce a vrut de fapt sa faca cu % 10 ala in implementarea lui de atoi(). Sau la implinirea a 10 ani de experienta a descoperit cum functioneaza de fapt modulo si s-a decis sa-l foloseasca si unde nu face nimic, sau a vrut ca atoi-ul lui sa creada ca toate cifrele sint 10. Sau?

Putin mai incolo in thread, insusi Gardianul Ovidiu incearca sa domoleasca zelul cu care minerul explica principiile de convietuire armonioasa cu sizeof (operatorul care returneaza lungimea array-urilor dinamice, daca tineti minte). Ovidiu intinde urmatoarea nada:

size_t v = 0;
while(v < sizeof(v++))
{
    printf("%u", v);
}

Silviu, cu pedala mintii la podea, raspunde:

Fara a rula, iti zic sigur ca va crapa la printf(), chiar daca pasezi “%d” sau “%d”. printf()-ul are limitele sale, ptr. tipuri simple (int, float, char, etc).
Pune std::cout in loc de printf() si nu mai crapa. Chiar afiseaza ok valorile lui v.

Mare atentie, Silviu, ca si pamintul are limitele sale, ca si printf(), si s-ar putea ca intr-o zi sa se surpe pur si simplu sub tine.

In incheierea paginii aflam ce l-a determinat pe Silviu sa schimbe undita cu calculatorul personal:

Daca as lucra intr-un domeniu embeded unde trebuie sa ma supun unor legi mai stricte, atunci las si de la mine. Din fericire doar mi-a mirosit cu ce se mananca si e putin porbabil sa activez vreo data intr-un astfel de domeniu. Acum 2 ani o firma vroia sa ma atraga pe o pozitie de team leader exact pe ceva “embeded” si le-am multumit frumos. Prefer creeativitatea si complexitatea specifica aplicatiilor ptr. PC.

Eu sper ca de fapt aia vroiau sa-l atraga pe Silviu intr-un beci la marginea orasului unde sa-i arate tot felul de pozitii si obiecte emdeduibile in cur. Altfel vreau sa-i cunosc, in primul rind ca sa nu-mi iau vreodata cuptor cu microunde programat de ei si in al doilea rind ca sa le ofer gratuit un abonament gold la RSS-ul site-ului nostru.

Silviu, mopul e la tine. Speram sa nu te dezminti nici de data asta si sa stergi macar “mica scapare” cu operatorul %. Adevaratul test de creativitate va fi insa la aia cu siguranta craparii, ca pe-acolo nu prea vad cum ai putea spala rusinea fara ajutorul mentorului tau (“few cosmetics”, sau?). Sper ca vei opta pentru o explicatie tehnica, cu cuvintele tale, a modului in care functioneaza functiile variadice si mintea minerului. Asta m-ar bucura cu adevarat.

Fig. 1: Silviu propune, codexpertii dau cu mopu'

 

PS: Avind in vedere ca am ris deja de multiple ori de faptul ca multinationala emblematica nu te-a mai dorit asa de tare cum o doreai tu pe ea, poti sa-ti actualizezi linkedin-ul ala, ca nu mai ai ce secret sa tii. In plus, ne-au zis noii tai colegi ca se intreaba daca ti-e rusine cu alegerea facuta, de nu vrei sa o impartasesti public, tu care in rest esti un om asa de deschis.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Despre simularea si disimularea creierului

Posted in 112, Premiul n00bel on April 8th, 2011 by Mihnea

Motto-ul site-ului scientia.ro este “Stiinta pe intelesul tuturor”. Pe bune, chiar al tuturor? Si al astora? Si al lui Silviu Ardelean? Din ce s-o fi tragind convingerea fondatorilor ca oricine poate intelege “stiinta” – sa fie noblete, naivitate sau comunism? Sa fie oare posibil sa prezinti “stiinta” asta (orice ar fi ea) intr-un asemenea mod incit s-o poata pricepe si cea mai intunecata minte de miner?

Din fericire putem gasi raspunsul negativ la aceasta ultima intrebare pe forumul cu care este inzestrat scientia.ro, unde care cei ce se simt in target – “tuturorii”, daca-mi permiteti – ne arata ce-au inteles si dau glas intrebarilor ce le framinta starea de veghe. Sa-i dam cuvintul lui Sorin_dan84:

Salut. Am vazut de curand o stire despre computere uriase care pot simula clima de pe pamant, si alte chiestii(chiar formarea unei galaxii)…ce spuneti in cati ani credeti ca se poate simul toata viata de pe pamant?     Si de aici ideea unor regizori de filme sf., gen Matrix.

Si daca ar fi creat un simulator al Terei, plecand de la tehnologia actuala(punand in acest simulator cam toate cunostintele stintifice actuale si apoi “furand” noi descoperiri stintifice de la simulator?…..sa zicem ca in simulator 1 an=cu o secunda la noi.
Ar fi un computer cat o metropola…un oras calculator?, daca nu pun in aplicare nanotehnologia.

In caz ca n-ati inteles pentru ca inca asteptati sa se inchida paranteza aia, propunerea lui Sorin este ca cercetatorii sa simuleze niste mini-cercetatori si doar sa se uite ce mini-cerceteaza aia. Eu imi permit sa-i propun o chestie si mai simpla, pe care am vazut-o intr-un film: pentru a obtine ORICE, te apuci si faci un robot care produce acel ORICE, dar de asemenea poate calatori inapoi in timp. Nici nu termini bine de gindit cu gindul la aceasta idee, ca robotul va si aparea linga tine cu obiectul dorit, ca doar te-ai gindit sa-l faci, deci l-ai facut, deci el s-a intors in timp la tine. Nici nu mai e nevoie sa-l faci.

Simtind ca a dat peste o idee de valoare, Sorin continua:

Astept pareri de la specialisti in domeniu….sau poate am dat o idee de proiect, care ar putea fi impartasit(japonezilor sau americanilor – ca la noi e criza ) pt. accelerarea stiitei ……Multumesc.

Cine se baga la implementarea proiectului? Oportunitatile ca asta nu cresc in copaci, o singura data in viata ai sansa sa-ti dea cineva o asemenea idee (daca o ai si p-aia). Ar fi pacat sa dati cu piciorul. Nu faceti ca florin_, care s-a impotmolit in calculele unor alti “specialisti”:

Acum vre-o multi ani in urma citisem undeva ca specialistii in domeniu au venit cu cea mai acurata prezicere a cite PC-uri de pe vremea aia (cam Pentium III la 0.5-1GHz) ar fi necesare sa faca toate operatiunile pe care le face creierul uman (toate functiile si cele constiente si cele inconstiente).

Ei bine cantitatea de PC-uri necesare ar fi  asa de mare ca nu ar fi  incaput in intreg universul vizibil de azi.

Ei bine, eu as propune pur si simplu sa simulam un univers mai mare, in care sa incapa toate PC-urile necesare pentru a simula universul nostru mai mic. Nu stiu daca propunerea mea e fezabila, caci nu ma pricep la calcul polinomial cu n arbitrar:

Explicatia lor tinea de faptul ca sinapsele si retelele neuronale pot executa calcul polinomial cu n arbitrar de mare in timp linear (cu alte cuvinte retelele neuronale ar putea rezolva probleme ce necesita xn operatii intr-un timp proportional nu cu xn ci cu x1 (linear)).

Noroc ca a venit Dendros sa le deschida si mai mult orizonturile:

E doar o parere. Dar daca e adevarata afirmatia lui florin_, suntem departe de a atinge intregul potential al creierului sau poate nu-l vom atinge niciodata pe deplin, fiindca ar putea fi nelimitat, doar sa avem timp suficient.

Luati aminte, daca ai suficient timp, poti sa numeri pina la infinit si poti atinge limita potentialului nelimitat. Totusi trebuie sa recunoasteti ca omul are dreptate, participantii la discutie nu au prea multe sanse de a atinge vreodata pe deplin potentialul unui creier.

Subiectul neuronilor si al retelelor pe care acestia le formeaza apare frecvent in discutiile de pe scientia.ro. Este si normal, caci oamenii care fac diferenta nu se multumesc cu status quo-ul, ci incearca tot timpul sa obtina ceea ce n-au. tavy ne explica cum sta treaba cu translatoarele automate, aceste unelte ale diavolului ce-l sperie pe Silviu Ardelean:

Traducerile nu sunt chestiuni exacte, de multe ori sunt subiective și de multe ori nu se pot face sau dau aberații mari dacă sunt scoase din context. Din acest motiv, la traduceri se pretează mai bine rețelele neuronale în dezavantajul calculului algoritmic.

Stiu ca acum sinteti pe cale sa va inlocuiti toate calculele algoritmice cu retele neuronale, dar mai zaboviti oleaca. Inainte de a te arunca cu capul inainte in truda, e bine sa te intrebi daca meseria pe care incerci s-o practici chiar exista, asa cum face XploreDesign in thread-ul Meseria de programator – mit sau realitate:

Una dintre cele mai căutate profesii  este cea de programator. Sunt foarte multe motivele care te-ar putea determina să optezi pentru o asemenea opțiune, dar cel mai important, după părerea mea, este faptul că această profesie îți oferă o deschidere internațională

Ce coincidenta, si ing. Boata Cristian zice la fel.

Simpla cunoaștere a unui limbaj de programare, sau a unei tehnologii, nu iți poate asigura statutul de programator, mult dorit. E nevoie de mult mai mult. E nevoie de experiență, e nevoie de cunoașterea mai multor limbaje de programare sau de scripting, e nevoie de cunoașterea celor mai noi tehnologii precum și de un portofoliu consistent de lucrari care să te diferențieze de ceilalți concurenți și, un lucru foarte important, e nevoie de ”atitudine” ”pro-to-do”.

Atitudine? Protodo? Portofoliu de lucrari? Inseamna ca Silviu si-a asigurat “statutul de programator virgula mult dorit”. Unde mai pui ca are si inteligenta emotionala…

Afirmatiile provocatoare ale lui Xplorica au alimentat nesiguranta alle_csandr_ei, care n-a mai rezistat si a pus intrebarea ce statea pe buzele tuturor:

As avea si eu o intrebare cat de bine este sa fii programator? ???in comparatie cu alte meserii ma refer

Nici un post despre imbecilitate nu poate fi complet fara un citat din viorel2005, singurul om in viata a carui retardare iese in evidenta chiar si pe codexpert. Sa vedem ce are el de zis despre… pula mea, n-am inteles. Poate gasiti voi vreo legatura intre propozitiile din comunicarea sa, sau macar intre cuvintele din interiorul propozitiilor:

In prima versiune a cartii lui Charles Petzold de programare in Windows, era o propozitie despre niste “eroi necunoscuti” care au pus bazele sistemului Windows(chiar daca a fost inspirat de la Apple, totusi el este un succes comercial). Acum hardware-ul dicteaza totul si apoi software-ul. De aceea nu exista tablete Windows. Si atunci se ajunge intr-o directie managed. Legea lui Moore va limita puterea lui C++.

Cine sloboz e Moore asta, ca eu nu l-am votat?

LE: inca una repede, ca am dat de ea dupa ce am postat. Din putul gindirii numit wikipedia in romana aflam ce-i ala un “systems programmer”:

Programatorul de sistem este persoana care se ocupă de instalarea / generarea și întreținerea sistemului de operare furnizat de producătorul unui calculator pentru a-l adapta la cerințele utilizatorului. Sistemul de operare este frecvent distribuit pe un suport de date într-o formă standard, conținând un maxim de funcțiuni. Din această formă standard programatorul de sistem poate instala sau genera un sistem de operare concret, potrivit configurației hardware individuale și nevoilor utilizatorului.

Zic ca merita un loc caldut in panoplia esecurilor wikipedofile, linga articolul despre CoBra. Tu cind ti-ai generat ultima oara Windows-ul?

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe urmele lui Silviu Ardelean

Posted in Codare cu premeditare, Premiul n00bel on April 1st, 2011 by jos8cal

LE3: Am mutat filmele la noi. Viva la Revolucion!

LE2: Gingerul Pop si-a facut private orgiile cu XCode. S-a saturat de lumea mirsava si rea care nu-i intelege invataturile despre curentul C++, asa ca i-a intors spatele pentru a nu mai putea fi la curent cu ultimele pozitii in C++. Speram ca urmatorul pas sa fie cel in care isi sterge blogul dupa care filmeaza o Introducere in Sinucidere.

LE: In timp ce echipa de suflet a lui Silviu Ardelean incerca in etapa a 23-a sa-i dapaseasca IQ-ul in Liga 1, chiar la el acasa, si pe programatorul Pop l-a trecut un Silviu Ardelean si si-a transhumat orgiile de pe youtube pe vimeo, asa ca ne-am conformat si noi si am tras apa prin link-uri.

Marius Pop trece prin momente grele de carierist in pix, tastatura, if, while, for, pointeri, matrici, limba romana, limba engleza, youtube, paypal si nu in ultimul rind 100m chitara garduri. Si-a pierdut increderea in sine si a decis ca e timpul sa riste totul, sa traiasca viata pe cont propriu asa ca a renuntat sa mai ceara donatii pe blog in schimbul muncii cinstite, blog care in acest scop i-ar fi servit si de mama si de tata, nu doar de amanta.

Faptul ca a riscat totul a inceput sa dea roade. A inceput Corectarea Posturilor, sport marketat pe piata de catre Silviu Ardelean inca din 2007. E un fel de curling, doar ca aruncatorul pietrei este acelasi cu cel care da cu mopu` in urma bilei, pentru a i se pierde urma. Iata o aruncare facuta dupa manualul Ardelean, editie revizuita:

ps. am avut o eroare datorită tastaturii mele care merge când și cum vrea iar o altă eroare că am scris codul inafara funcției main, asta din neatenție

Observati logica Ardeleana de a mopa aruncarea dezastruoasa. Aparent faptul ca tastatura s-a saturat de tine si nu te mai lasa sa o bati are un efect direct asupra limbii romane, engleze si C++.

Si iata si o aruncare in limba engleza demna de o Olimpiada Ardeleana:

Since I was a kid, I like strategies games. My (geek) cousin made me addicted to Heroes III, about 10 years ago. Since than, Heroes III is my favorite game. I played Heroes IV but it’s not the same thing. That Heroes III feeling is gone in greater versions.

Disclamer: Citate date din manualul Federatiei Internationale de Corectat Posturi (FICP) 2007-2011.

 

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Stare avansata de Tutorialism.

Posted in Codare cu premeditare, Premiul n00bel on March 30th, 2011 by jos8cal

El este Marian Pop si este intr-o relatie stabila cu un Mac OS X de peste 6 ani. Cind intr-o relatie anii devin unitatea de masura a tolerantei, este evident ca secretia de feromoni a crescut proportional cu durata relatiei.

Unii dintre voi or sa spuna ca o relatie sta in picioare datorita fundamentului de cunostinte comune cu care ne-am impaunat reciproc de la primele intilniri. Ei bine, nu! Relatia daca ar fi sa o reprezentam 2D ar fi o linie pe orizontala, nu pe verticala, deoarece “fundamentul de cunostinte comune” se transforma in Obicei, iar acesta stim cu totii ca e neplacut iar neplacerea se reprezinta pe orizontala. Este o enumerare. De ce credeti ca puscariasii isi numara zilele tragind linii verticale, ca mai apoi sa le taie cu una orizontala? Pentru a exemplifica moartea sperantei si nasterea Obiceiului.

Bun. Acum ca avem clar stabilite bazele vietii in doi, sa trecem sa mulam aceasta schema metafizica pe viata familiei Marian Pop OS X.

Marian se considera un geek datorita pasiunii lui pentru computere dusa la limite extreme. Dupa cum vom vedea mai jos, computerul nu pare insa sa-si aduca aminte de unde-l stie pe Marian.

El s-a decis sa programeze in C/C++, PHP si MySQL, deci este evident ca are nevoie de un Mac, ca PC-ul e pentru jocuri. S-a oprit la primul bordel Apple si a platit pentru un Mac OS X, toate serviciile incluse. G4. MILF. XCode.

Dupa cum am vazut, daca vrei doar sex de la un Mac, vei avea parte de un gay porn numit XCode. Cind esti in schimb intr-o relatie cu Mac-ul, secretia mare de feromoni emisa de dinsul va face ca experienta cu XCode sa-ti para o sansa unica in viata.

Odata ajuns applosexual, Marian a inceput sa-si filmeze orgiile cu XXXCode si sa le puna online sub forma unui Decalog speram noi.

Primul Film. Introducere in C++.

Aici se poate observa cum folosirea cuvintelor “variabile” si “using namespace std” l-ar face pe orice incepator sa se urce pe pereti de placere, neintelegind nimic dar incercind sa simta apasarea tastelor care nu se apasa pe tastatura de Mac.

Al doilea film. Structuri conditionale in C

Vizibil stresat din cauza unui algoritm, Marian isi face totusi timp sa readuca in atentia publicului recurenta tema a variabilelor. Aflam astfel ca variabilele sint niste cutii in care stocam date. Acum mai ramine sa aflam ce sint alea date. Climaxul acestui film incepe la minutul 6, cind Pauza devine subiect principal pentru 35 de secunde. Mai aflam ca

for (int a=0; a>0; a++)

il incrementeaza pe a cu a.

Daca Gaddafi si-ar fi luat gindul pentru o secunda de la lumea modei si ar fi deschis XCode, ar fi propus (te pup Silviu) ca si Marian urmatoare alternativa la scris numere pe ecran:

int a;
cin >> a;
for (int i=a; i > 2; i++){
	cout << i;
	break;
}

sau

while (a == 2){
	cout << a;
	break;
}

Al treilea film. Functii in C++.

Sau cum sa nu faci cout << 40;

int fun(int n){
	n = n + 20;
	return n;
}

int main(){
	int n=20;
	int i;
	for (i=n; i>0; i++){
		cout << fun(i);
		break;
	}
	return 0;
}

Al patrulea film.

Aici aflam ca pointerii sint ca niste muschi si trebuie sa facem zilnic exercitii pentru a-i mentine in forma. Si aici Pauza primeste un rol in scena in care Marian cauta punctul si virgula pe tastatura lui Apple.
Mai aflam ca putem scrie cod oriunde vedem loc liber in pagina, asa ca pe ciorna, si mai tirziu il copiem unde trebuie. Cind te trece creativitatea trebuie sa ai un loc liber sa o depui in cel mai scurt timp.

Disclamer: Nu a fost ranita nici o masina in timpul efectuarii cercetarilor pentru acest material. In schimb se pare ca alti oameni au fost raniti in timpul orgiilor familiei Pop OS XXX.

PS. In caz ca doriti autografe, codexpert.ro il are invitat permanent in platou.

PS2. Si da, ca si pe Silviu Ardelean sistemul de invatamint romanesc l-a avut la cirma si pe Marian Pop.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

O noua propunere

Posted in Premiul n00bel on March 20th, 2011 by Mihnea

Zarva mare in comunitatea expertilor, caci 0ptr iar e pus pe sotii. Dupa ce s-a lamurit cu Regula 0 a codului portabil, a revenit cu o intrebare parca special facuta pentru a-l activa pe Silviu Virgula Ardelean: cum ati implementa atoi()?

Intrebarea asta e pentru miner ca un laser pointer pentru o pisica: irezistibila. Silviu traieste pentru momentele astea, cind cineva pune o intrebare banala si el crede ca stie raspunsul, pentru ca ii permit sa-si afirme si sa-si confirme statutul de connaisseur. Cu serotonina refulind prin nas si urechi, el a atins duios tastatura si a scris cuvintele ce-i sint atit de dragi: Eu propun urmatoarea implementare.

Propunerea nu dezamageste. Prin truda afunda, ortacul scoate din abataj o noua floare de mina desavirsita, un memento al zbuciumului ce-i cuprinde fiinta de fiecare data cind se vede pus in fata unei masini de scris automate. Dat fiind ca el n-are un compilator in cap, o sa fac eu pe compilatorul si voi incerca sa descifrez linie cu linie ce se petrece in mintea greu incercata a unui miner cu 9 ani de experienta in C++.

bool isNegative = (*pChar == '-') ? true : false;

Ostilitatile incep in forta. Silviu nu are incredere in compilatoare si alte “tool-uri automate”, asa ca foloseste operatorul ? pentru a converti true la true si false la false. Asta e doar pasul 1 din planul lui. Cind va implini 10 ani de experienta in C++, isi va autoimpune sa transeze definitiv problema bool-ului prin urmatoarele tipuri de constructii:

bool a = true ? true : false;
bool b = false ? true : false;
if( ((true == a ? true : false) || (false == b ? true : false)) ? true : false)
    a = b ? true : false;

Urmeaza o prima trecere prin string, cu scopul de a verifica daca instructiunile de branch ale procesorului functioneaza corect sub stres:

while (*pChar != '\0')
{
   if ((isNegative && length == 1 && (*pChar != '-') && (*pChar < '0' || *pChar > '9')) ||
      (length > 0 && (*pChar < '0' || *pChar > '9')))
         break;

   length++;
      pChar += sizeof(char);
}

If-ul asta e reprezentativ pentru miner. In opinia lui, “loop-ul ala e un ‘strlen()’ mai special”. Da, special ca aia care baga cubul in gaura rotunda. Pe Silviu nu l-a dus capul sa incrementeze pointerul ala nenorocit daca string-ul incepe cu minus, dar el e puternic, asa ca a impins cit a putut de tare cubul si pina la urma a intrat in gaura. De asemenea, observam citeva reguli de stil bine conturate: ultima linie din bucla se indenteaza suplimentar, si se pun paranteze doar in jurul expresiilor care implica operatorul !=. length == 1 nu are nevoie de paranteze, dar *pChar != ‘-‘ are.

E important de observat si cum aduna Silviu sizeof(char) la pointer. Minerul a facut asta crezind ca e “best practice” sa fii explicit, ca nu stii cind treci la Unicode si trebuie sa aduni sizeof(wchar_t). Da, el habar n-are ce-i ala pointer arithmetic si chiar crede ca daca pChar era pointer la wchar_t, acolo trebuia sa adune mai mult de 1.

Ajungem, insa, la partea cu adevarat epica din cod, pe care o reproduc integral:

while (length > 0)
{
  decimal = 1;
  if (isNegative)
  {
     if (!isFirst)
     {
        length--;
        if (0 == length)
           break;
     }

     isFirst = true;
  }

  for (int i = 1; i < length; i++)
     decimal *= 10;

  ret_val +=   decimal * (int(*(pChar - length) - '0') % 10);
  length--;
}

Stiti cind ziceam ca ifdef-ul ala cu WIN32 e chintesenta incompetentei lui Silviu? Ei bine, bucla asta nu e la fel de concisa, dar tot e un imn al prostiei de o frumusete rar intilnita. Te astepti de la Silviu sa nu fie in stare sa faca atoi() intr-o singura trecere prin string, dar nici in cele mai umede vise nu speram sa ne ofere un asemenea festin al retardarii. Intii si intii, observam revenirea unui design pattern intilnit si in prima bucla: si asta verifica la fiecare iteratie daca a inceput. Ortacul nu e in stare sa scoata muia aia cu semnul in afara buclei, asa ca tot verifica daca bucla lui face ce fac buclele, si anume daca a reusit sa treaca la a doua iteratie.

Partea misto incepe insa dupa confirmarea abilitatii procesorului de a incrementa numere. Minerul a reusit sa faca atoi() in timp patratic. Dupa cum a mai demonstrat, el e un om simplu, deci prin definitie nu se preocupa de complexitate, dar ma surprinde iar in mod nespus de placut calculind exponentul ala in fiecare ciclu. Incercati sa va imaginati cum ar trebui sa decurga procesul deductiv prin care ajungi sa faci asa ceva. Eu n-am reusit. Voi va dati seama ca asta asa programeaza zilnic, la job? Si ca cineva ii da bani pentru ca sa scrie cod d-asta?

Ca sa incheie apoteotic, intii si-ntii mai arunca o sfidare in ochii compilatorului punind un cast explicit la int, spunindu-i parca “uite ba, iar fac eu treaba ta pentru tine”, dupa care baga un mod ca un chef care pune delicat cireasa in virful celui mai frumos tort pe care l-a facut pina acum. Pai de ce sa beneficieze doar partea booleana de verificari cu operatoru’ intrebare, si aia aritmetica nu? Ortacii programeaza defensiv, ca nu stii cind 9 se face brusc mai mare ca 10 si trebuie sa iei atitudine. De acum incolo, codul lui Silviu va fi de 3 ori mai sigur si mai conform cu standardele MISRA (despre care minerul a auzit linga automatul de cafea cind lucra la xerox la Siemens), caci aritmetica se va face in felul urmator:

pChar += sizeof(char) % 2;
int bytes = mb * (1024 % 1025);
int bits = bytes * (8 % 10);
int doi = 2 % 3;
int unu = 1 % doi;
for(int i = 0; i < size % (size + 1); ++i)

Ortacul si-a pregatit deja apararea: “nu are nimeni pretentia variantei perfecte”. Sa inceapa corecturile, deci.

LE: minerul a si dat prima replica: si-a editat al doilea post din thread si a scris ca patrujdoi sint eu, intr-o noua iesire de Poirot. Simt ca toata munca de reeducare pe care am dus-o aici tocmai s-a dus pe pula. A ajuns din nou sa creada ca eu sint jos8cal, 0ptr, patrujdoi si toti ceilalti care i-au aratat vreodata ca-i prost. Silviu se simte ca-n Matrix, el singur incojurat de o armata de eu. Pentru a doua oara intr-o singura zi s-a inundat de serotonina cind a putut face niste corecturi in codul lui patrujdoi, crezind ca ma corecteaza pe mine. Va dati seama ca a avut orgasm crezind ca m-a prins in sfirsit cu o greseala.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Haters gonna hate

Posted in Premiul n00bel, Regula 0 on March 19th, 2011 by Mihnea

 

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,